Căutare
Ro I En      
 
 

Ansambluri
Ansambluri folclorice de cântece și dansuri
Ansambluri folclorice
Formații de dansuri
Formații de jocuri bătrânești
Grupuri folclorice tradiționale
Ansamblul profesionist "DOR ROMÂNESC"
Componenţă (A-C)
Componenţă (D-F)
Componenţă (G-M)
Componenţă (P-Z)
Calendar Activități
Rapsozi populari
Valeria Peter Predescu
Articole din presă
Mai 2015
Septembrie 2013
Iulie 2013
Octombrie 2013
Noiembrie 2013
Octombrie 2015
August 2015
Noiembrie 2015
Iunie 2015
Aprilie 2015
Septembrie 2015
Decembrie 2015
2016
          Mai
          August
 

Literatură        Folclor        Muzică clasică și modernă        Arte Plastice        Școala de arte și meserii

Domenii de activitate > Folclor > Articole din presă > 2016 > Mai

Mai


Preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan: La 20 de ani de „Dor Românesc”, le doresc artiştilor noştri să aibă mii de clipe de aplauze şi cântec însoţit de flori

Cotidianul Răsunetul - Joi, 06/02/2016 - 15:24

Aniversăm 20 de ani de când Ansamblul Profesionist „Dor Românesc„ este în slujba folclorului şi a culturii tradiţionale româneşti, promovând cântecul, obiceiurile, costumele populare, printr-o multitudine de spectacole, ilustrând diversitatea și originalitatea vetrei străbune din Bistriţa-Năsăud.
Ansamblul a dăruit nestematele repertoriului său, unic prin valoare și autenticitate, și le-a prezentat în calitate de ambasador al acestui colț de pământ românesc, pe meridianele lumii, bucurându-se de recunoașterea specialiștilor în domeniu, dar și de aprecierea și dragostea publicului spectator.
Înzestraţi cu o vocaţie artistică remarcabilă, soliştii (vocali, instrumentişti, dansatori) sunt continuatorii unor frumoase tradiții pe care județul Bistrița-Năsăud le are, moştenind izvorul viu al lumii satului.
“Dor Românesc” a păstrat cu sfințenie, nealterată, menirea unui ansamblu folcloric profesionist.
În cele două decenii a promovat nume mari ale folclorului românesc, din toate zonele etnografice ale țării, dar s-a constituit și într-o rampă de lansare pentru tinerele talente....
Pentru prima data ansamblul va avea o casă doar pentru artişti. Dacă în ultimii ani a funcţionat în clădirea Centrului Judeţean pentru Cultură, alături de Şcoala Populară de Arte, acum, prin gestul oferit de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, ansamblul va funcţiona în Centrul Cultural “Dacia”, gândit ca un centru multifuncţional care să cuprindă o sală de spectacol cu 330 locuri (sala A), numită „Valeria Peter Predescu”, cinematograful “Adrian Pintea”, cu 170 locuri (sala B), o sală de repetiţii (sala C) pentru “Dor Românesc”. De asemenea, cabine şi birouri pentru artiştii profesionişti, iar foaierul, pe lângă casa de bilete, are şi o cafenea. Aşadar, Ansamblul profesionist „Dor Românesc”, etalon al muzicii din judeţul nostru, are un sediu modern, cum puţine ansambluri au în ţară, ce va fi inaugurat, acum, la 20 de ani.
Şi tot ceas de sărbătoare, în premieră, debutează dansatorii ansamblului, astfel încât putem vorbi de un ansamblu în înţelesul complex. Astăzi ansambul bistriţean are 47 de angajaţi. Dacă mai adăugăm că tot de acum avem un autocar ce îi va duce pe artişti la concertele din ţară şi străinătate, putem spune că prin toate dotările necesare unui act artistic, “Dor Românesc” are toate ingredientele necesare pentru a străluci pe scenă.
Istoria ansamblului este începând de azi şi într-o carte, semnată de unul dintre cei mai apreciaţi scriitori bistriţeni, Menuţ Maximinian, marcând activitatea celor care îşi dedică sufletul în numele spectatorului.
Împletesc şi eu un buchet de alese gânduri şi le doresc artiştilor noştri să aibă cât mai mulţi spectatori, mii de clipe de aplauze şi cântec însoţit de flori.
Prin Dumneavoastră, stimaţii noştri artişti ai Ansamblului Profesionist “Dor Românesc”, prin cultura pe care o emanaţi, ne facem mai cunoscuţi în lume şi, sigur, faceţi lumea mai bună! Felicitări şi Cel de Sus să vă binecuvinteze cu zeci de ani în lumina scenei.
Cu respect şi drag de a vă urmări spectacolele,

Emil Radu Moldovan
Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud

Articol




Înălţare cu “Dor românesc”

Cotidianul Răsunetul - Mar, 06/07/2011 - 12:04
Menuţ Maximinian

Dor românesc venit de pe meleagurile Bistriţei şi Năsăudului, unde doinesc a jale şi frunzele codrilor, unde se mai pãstreazã izul satului strãvechi, unde Someşul duce la vale dorurile, unde Rebreanu şi Coşbuc au zugrãvit în operã durabilã ţãranul. Aici se cântã, poate mai mult ca în altã zonã a ţãrii, doina strãbunã...

Activitatea Ansamblului Profesionist “Dor românesc” vine să întărească cele afirmate de noi, identitatea diversităţii valorii, prin aducerea în faţa noastră a truditorilor pe tărâmul culturii populare, printr-un demers unic, gigant, copleşitor şi cu rezultate deosebite. Prin proiectele sale Ansamblul Profesionist “Dor românesc” este o carte de vizită pentru cei care vor să cunoască istoria spiritualităţii meleagurilor bravilor ţărani zugrăviţi întru eternitate.

Ansamblul a prezentat în cei 15 ani de existenţă momente de înaltă virtuozitate, prin care sunt transmise caracteristici ale artei tradiţionale autentice, prilej pentru publicul spectator de a se reîntâlni cu tradiţiile, obiceiurile, portul şi dansul popular. Sunt valorificate şi promovate aspecte esenţiale ale culturii populare prin piese muzicale instrumentale şi vocale deosebite. Folclorul năsăudean şi bistriţean reprezintă sufletul, sensibilitatea, spiritul creativ şi dragostea pentru vatra străbună, iar noi avem datoria morală să păstrăm această avuţie, să o valorificăm şi să sedimentăm în sufletul copiilor dragostea pentru folclor. Din acest punct de vedere, în opinia mea, “Dor românesc” este un lucru al binecuvântării.

Avem multe probleme, rebuturi şi kitschuri pe care le ştim, le intuim şi uite aşa, suntem nevoiţi să le purtăm în cârcă. Dar lucrurile au început să meargă pe făgaşul cel bun, graţie unor sufletişti, animatori ai culturii populare, graţie unor instituţii de profil. Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud se distinge prin promovarea valorii, fiind un motor a tot ceea ce înseamnă autentic şi calitate. Citind albumul lansat la concertul aniversar veţi descoperi că pasiunea şi talentul cu care reprezentanţii ansamblului au preluat şi modelat patrimoniul folcloric românesc reprezintă fundamentul interesului şi plăcerii cu care aceştia sunt primiţi oriunde în lume. Ponderea repertoriului este deţinută de cântece şi elemente tradiţionale someşene, întrucât Năsăudul şi Someşul a cărui apă trece pe aici ca brazda plugarului în pământul dătător de roadă, este matricea în care folclorul tradiţional şi-a păstrat intactă vigoarea şi autenticitatea.

O istorie a sufletului românesc. O istorie a acelui suflet care plânge, speră, se bucură. Evoluţiile Ansamblului Profesionist “Dor românesc” sunt adevărate sărbători ale cântecului şi dansului popular, o explozie de originalitate şi tradiţii, păstrate din generaţie în generaţie şi transmise mai departe prin intermediul artei spectacolului. Cântecul, jocul şi portul adunate pe scenele unde cântă “Dor românesc” aruncă punţi peste cugete, croind poteci pe care gândul se opreşte îndelung, căzut pradă frumosului. De aceea trebuie cinstită şi perpetuată emanaţia cugetării folclorice, întorcând-o generos către cei ce se apleacă spre folclor, în multitudinea transformărilor sale.

Povestea începe odată cu plăsmuirea primelor gânduri, în anul 1996, după ce în 1990 fosta Orchestră profesionistă „Bistriţa” a fost desfiinţată. Într-un spaţiu care musteşte de folclor judeţul Bistriţa Năsăud era printre puţinele judeţe din ţară care nu avea un colectiv artistic profesionist menit să pună în valoare bogăţia spirituală a acestui ţinut cunoscut pentru potenţialul artistic cu totul deosebit.

Şansa pentru acest demers a venit atunci când întâlnindu-se la o nuntă Ştefan Cigu şi Matilda Pascal Cojocăriţa i-au mărturisit această dorinţă colegului lor de cântec Alexandru Pugna căruia i-au relatat demersurile făcute de ei pe la Primărie şi Prefectură. Întâmplarea făcea că Alexandru Pugna şi Mircea Bradu- directorul postului de Radio „Transilvania”se gândeau la un proiect ce avea în vedere editarea pe C.D. a unui ciclu de înregistrări cu cel mai valoros folclor din Transilvania. Lipsea Orchestra cu care să se facă aceste înregistrări. Prevăzând o şansă, Alexandru Pugna programează o întâlnire între el, Ştefan Cigu, Matilda Pascal Cojocăriţa, Mircea Bradu şi Preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean- Mircea David, instituţie în subordinea căreia urma să funcţioneze noul colectiv artistic, iar relaţia de prietenie între Mircea Bradu şi Mircea David avea să dea garanţie acestui demers. Totul a decurs repede, Mircea Bradu ocupându-se de realizarea formalităţilor după modelul Ansamblului „Crişana” din Oradea, iar ceilalţi de recrutarea angajaţilor şi a formalităţilor ce trebuiau aprobate de consilierii judeţeni. Desigur nu totul a fost „roz”, au fost piedici multe din partea unor autorităţi ale acelei perioade şi chiar „victime”. Astfel, Gavril Ţărmure pe atunci Inspector teritorial la Inspectoratul pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi-a pierdut funcţia datorită faptului că la rugamintea Preşedintelui Mircea David a plecat la Bucureşti pentru a obţine un aviz de la Ministerul Culturii(care era formal, finanţarea venind de la C.J.). Aflându-se în concediu medical nu şi-a anunţat şefii, iar aceştia l-au destituit. Mai târziu şi-a recâştigat funcţia în instanţă. Nu totul a fost uşor, dar până la urmă în Bistriţa a luat fiinţă Ansamblul folcloric profesionist „Dor Transilvan”, mai târziu datorită faptului că mai exista această denumire la un colectiv artistic din Cluj Napoca, denumirea Ansamblului a devenit „Dor Românesc”.

Astfel prima formulă a acestui colectiv artistic cuprindea soliştii: Matilda Pascal Cojocăriţa, Elena Roizen, Florentina şi Petre Giurgi şi Alexandru Pugna. În colaborare foarte mulţi interpreţi, tineri dar şi consacraţi. Orchestra era condusă de Ştefan Cigu, iar regia artistică era semnată de Gavril Ţărmure, pe care, din păcate, nu l-am văzut la concertul aniversar. Sediul instituţiei a fost la început amplasat în actualul spaţiu al Direcţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Apoi au venit vremuri mai grele activitatea desfăşurându-se într-o mică cămăruţă la Şcoala specială „Sfânta Maria”, apoi la Muzeul Judeţean într-o sală necorespunzătoare. Poate că neajunsurile erau gândite, trebuiau să ducă la desfiinţarea de la sine a Ansamblului. Dar n-a fost aşa. Prea mult şi-au dorit aceşti oameni din Ansamblu ca în Bistriţa Năsăud să existe un asemenea colectiv artistic. A fost multă jertfă.

Aşa a funcţionat Ansamblul până în 2002 când conducerea Consiliului Judeţean asigurată atunci de preşedintele Gheorghe Marinescu a hotarât unificarea a trei instituţii culturale din subordinea sa, sub o singură instituţie: Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud avându-l ca director pe prof. Nicolae Gălăţean, om cu o experiemţă deosebită în mamagementul cultural. Aici a intrat şi „Dor Românesc” care din acel moment şi-a schimbat destinul, valoarea, componenţa. Asfel, au fost angajaţi mai mulţi solişti vocali şi instrumentişti, dotarea materială a devenit una pe măsura valorii acestui Ansamblu. Şi obligaţiile artiştilor au crescut, lucru pe care ei l-au înţeles. Din motive necunoscute de noi, cel care a dat un alt statul ansamblului, prof. Nicolae Gălăţean, nu a fost prezent la evenimentul de joi.

Talentaţii membri ai orchestrei cunoscute în ţară pentru valoarea probată la multe festivaluri, pe parcursul unui deceniu: Anghel Urs, Mihai Berchi, Mihai Spân, Horaţiu Cigu, Emilian Codruţ, Eugen Hoca Tuţi, Robert Lengyel, Mihai David, Bela Suto, Ioan Petruşca, Gavrilă Danciu, Călin Apian şi Iustinian Dorofteiesei au oferit de-a lungul timpului perle instrumentale ale folclorului nostru.

Soliştii de muzică populară Matilda Pascal Cojocăriţa, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Ioachim Spân, Mirela Petruş, Ioan Dordoi, Felix Gălan şi mai tinerii Cristina Retegan, Anuţa Motofelea, Nicolae Cioanca, Veronica Bălan au oferit şlagăre, sub bagheta dirijorului Ştefan Cigu.

Prezenţa în spectacole sau emisiuni televizate a demonstrat faptul că Ansamblul Folcloric Profesionist „DOR ROMÂNESC” se numără printre cele mai valoroase colective artistice profesioniste de acest gen din ţară. Prestaţiile muzicale ale acestui colectiv artistic, profesionalismul de care dau dovadă, respectul pentru întâlnirea cu publicul şi dăruirea cu care abordează fiecare ieşire la rampă, recomandă acest colectiv artistic ca o formaţie etalon în peisajul folcloric românesc. Acum conducerea Ansamblului Folcloric profesionist este următoarea: Florin Vasile Şomlea- director C.J.C., Ştefan Cigu- director artistic şi dirijor, Anghel Urs- concert maestru. Repertoriul este unul deosebit de bogat cuprinzând la orchestră suite din Bistriţa Năsăud în primul rând, dar şi din întreaga ţară, acoperind cele mai importante zone ale ţării. Soliştii vocali şi-au alcătuit fiecare un repertoriu propriu din subzona folclorică de unde vin, dar au în repertoriul lor şi cântece deosebit de cunoscute din toate zonele ţării. Este cunoscut faptul că după o evoluţie artistică pe orice scenă din ţară publicul apreciază în mod cu totul deosebit viruozitatea suitelor orchestrale, întotdeauna făcând aprecierea că Ansamblul excelează şi prin faptul că are cel mai mare număr de solişti valoroşi dintre colectivele artistice similare din ţară.

Spectacolul extraordinar aniversar „Dor Românesc” „Cu mască, fără mască” a adus pe scenă pe artiştii Matilda Pascal Cojocăriţa, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Mirela Petruş, Ioachim Spân, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Nicolae Cioanca, Anuţa Motofelia, Cristina Retegan, Veronica Bălan, în alte ipostaze. Acelea de actori, interpreţi de muzică uşoară, dansatori. Acompaniaţi de Orchestra „Dor Românesc” condusă de maestrul Ştefan Cigu, invitaţii în recital, Dumitru Fărcaş, Cornelia Ardelean-Archiudean, Ionuţ Fulea, Florentina şi Petre Giurgi, Maria Dan Golban, Alin Pascal şi Gelu Voicu, au fost aplaudaţi la scenă deschisă de spectatorii care au umplut până la refuz scena Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”.

În 15 ani, Ansamblul Artistic Profesionist şi-a dobândit un loc valoric între cele mai bune formaţii din ţară, fiind apreciat de specialişti, după cum ne-a spus cu mai multe ocazii Florin Vasile Şomlea, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură. Şi povestea continuă…Sute de ore de muzică. Mii de clipe trăite sub zodia artistică. Dorurile noastre sunt purtate pe aripi de cântec de profesionişti. Ani şi ani de acum, întru eternitate...

Articol




„Dor Românesc”, la 20 de ani. Marea familie a folclorului românesc, reunită la Bistriţa

Cotidianul Răsunetul - Joi, 06/02/2016 - 15:09

Românii, ca şi popor, pot fi recunoscuţi în concertul planetar prin dorul lor de sorginte cosmică. Românii sunt un popor galactic ce-şi trag obârşia din cerul divin. De aceea, sintagma „Dor Românesc” are o semnificaţie divină, dumnezeiască!
Iar când un popor folcloric, în speţă un ansamblu folcloric românesc îşi trece în certificatul de naştere acest nume divin, el, numele divin, le dăruieşte nemurirea artistică. Astfel că, aceşti cântăreţi, instrumentişti, rapsozi şi dansatori, păstrători ai tradiţiilor străbune străvechi, nu pot îmbătrâni, rămân mereu tineri, de cel mult 20 de ani. Şi aceasta din cauză că în viaţă au colindat cântând şi jucând mereu, pe „Poteci de dor”. E o responsabilitate divină în păstrarea şi transmiterea prin ani, veacuri, a mesajului divin al cântecului, portului şi dansului popular românesc.
Cum spuneam, la vârsta de 20 de ani, Ansamblul folcloric „Dor Românesc” al Centrului Judeţean pentru Cultură BN şi al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, scriitorul, jurnalistul şi etnologul Menuţ Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul” din Bistriţa, au întâmpinat această aniversare 20 adunând gânduri, amintiri şi fotografii între coperţile unei cărţi celeste intitulate „Poteci de dor – 20 ani de la înfiinţarea Ansamblului Profesionist „Dor Românesc” din Bistriţa, carte de 220 de pagini, apărută la Editura Charmides din Bistriţa.
Lucrarea, scrisă de un specialist în folclor, beneficiază de o caldă prefaţă şi sinceră a preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, din care cităm: „Dor Românesc a păstrat cu sfinţenie, nealterată, menirea unui ansamblu folcloric profesionist. În cele două decenii a promovat nume mari ale folclorului românesc din toate zonele etnografice ale ţării, dar s-a constituit şi într-o rampă de lansare pentru tinerele talente”.
În partea întâi a lucrării de istorie a folclorului bistriţean şi năsăudean, sugestiv intitulată „Gânduri la început de drum”, ne întâlnim cu membrii fondatori ai Ansamblului „Dor Românesc” – violonistul şi cunoscutul dirijor Ştefan Cigu, apreciaţii solişti vocali Matilda Pascal Cojocăriţa şi Alexandru Pugna, realizatoarea TV – Elise Stan, solistele cunoscute în România: Valeria Peter Predescu, Maria Peter, Maria Butaciu şi Mărioara Precup, precum şi dr. Gavril Ţărmure, profesor de muzică, absolvent de conservator şi director al Centrului Judeţean pentru Cultură BN.
Cartea derulează, ca într-un film folcloric, biografiile artiştilor profesionişti, membri ai Ansamblului „Dor Românesc”: Domnica Dologa, Nicolae Cioancă, Mirela Petruş, Ioachim Spân, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Veronica Bălan şi Oana Matei.
Componenţii-instrumentişti ai orchestrei „Dor Românesc” beneficiază şi ei de generoase biografii, începând cu concert-maestru Anghel Urs, apoi cele 6 perechi de dansatori profesionişti sub coordonarea coregrafului Alexandru Adrian Paşcu ş.a.m.d.
Sunt rememorate opiniile unor personalităţi din folclorul naţional: Mărioara Murărescu, ale dirijorului Nicolae Botgros.
Sunt reproduse afişele spectacolelor, cu fotografii sugestive, ale marile spectacole folclorice, pe care Ansamblul profesionist „Dor Românesc” le-a susţinut de-a lungul celor 20 de ani rodnici, apoi turneele din Spania, Ucraina, R. Moldova sau participarea „Ansamblului „Dor Românesc” la marile festivaluri naţionale de folclor din România.
O carte scrisă cu sufletul şi condeiul măiastru de Menuţ Maximinian sărbătorindu-i celest pe membrii cântăreţi, instrumentişti şi dansatori ai Ansamblului profesionist „Dor Românesc”, ce toţi rămân mereu de 20 de ani, mereu tineri ca în basmul-real, relativist „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte!”
„Dor Românesc” curge de 20 de ani din cerul divin pe pământul lui Adam, îndumnezeindu-L!

Articol




Aproape totul despre ,,Dor Românesc”

Cotidianul Mesagerul - Sâm, 04/06/2016 - 15:54 | Victor STIR

La împlinirea a douăzeci de ani de activitate a Ansamblului Folcloric Profesionist ,,Dor Românesc”, scriitorul, jurnalistul, etnologul Menuț Maximinian a întâmpinat evenimentul cu volumul ,,Poteci de dor.20 de ani de la înființarea Ansamblului Profesionist dor Românesc”, apărut recent la Editura ,,Charmides” din Bistrița. Cartea de 220 de pagini este prefațată de președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, care scrie între altele: ,,Dor Românesc a păstrat cu sfințenie nealterată menirea unui ansamblu profesionist. În cele două decenii a promovat nume mari ale folclorului românesc din toate zonele etnografice ale țării, dar s-a constituit și într-o rampă de lansare pentru tinerele talente...” În prima parte cititorul beneficiază de o prezentare a ,,Gândurilor de început de drum” ale lui Ștefan Cigu, Alexandru Pugna, Elise stan, Maria Peter, Maria Butaciu, Valeria Peter-Predescu (care nu a fost membră ,,Dor Românesc” în ciuda faptului că și-ar fi dorit, după anumiți ,,autori”) și Mărioara Precup, gânduri fără excepție, exprimând speranța revigorării activității artistice folclorice. În continuare, sunt etalate biografiile artiștilor, exact ceea ce publicul aștepta și dorea, adesea întrebându-se, care este viața dincolo de scenă a celor pe care îi admiră. Cu acribia cunoscătorului, a profesionistului care este în domeniu, autorul purcede la prezentarea mai întâi a ,,Întemeietorilor” – dacă memoria nu ne înșeală, unul dintre volumele Istoriei Românilor” a lui Nicolae Iorga poartă un subtitlu identic -, atât de benefic poporului nostru, zice-se, nu întotdeauna stăruitor în ctitorii. Se poate citi despre carierele și contribuția la fondarea ansamblului, sub numele lui Ștefan Cigu, Matilda Pascal Cojocărița, Alexandru Pugna și dr Gavril Țărmure, despre ultimul, probabil mai puțini cunosc implicarea în edificarea proiectului. Urmeaază biografiile artiștilor profesioniști: Domnica Dologa, Nicolae Cioancă, Mirela Petruș, Ioachim Spân, Anuța Motofelea, Cristina Retegan, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Veronica Bălan și Oana Matei. Se derulează apoi firul biografiilor componenților orchestrei ,,Dor Românesc” în frunte cu concert maestrul Anghel Urs, după care cele 6 perechi de dansatori sub grija coregrafului Alexandru Adrian-Pașcu. Sunt reproduse opiniile Marioarei Murărescu la spectacolul pe care l-a realizat pe scena Centrului Cultural municipal ,,George Coșbuc”, ale marelui dirijor Nicolae Botgros. Sunt tipărite reproduceri după marile spectacole pe care le-a susținut ansamblul, la evenimente importante din Bistrița, din țară, din turneele în străinătate – Spania, Ucraina, Moldova, de asemenea, autorul s-a concentrat asupra participării ansamblului, a membrilor săi, la mari festivaluri naționale.
Prin amplitudinea cercetării, Maximinian Menuț ne oferă aproape tot ce ne-ar putea interesa despre ,,Dor Românesc”, istoria celor 20 de ani fiind pe cât de plăcută la lectură prin fluența textului, pe atât de folositoare. O carte pe care ,,Dor Românesc” și publicul o meritau cu prisosință, și alegerea autorului, etnolog profesionist care și-a probat calitățile cu volumele Riturile de trecere”(în colaborare cu Vasile V. Filip și cu multe altele, a fost cum nu se poate mai potrivită.

Articol



 
Prima pagină I Despre noi I Domenii de activitate I Harta site I Contact
© Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud 2012