Căutare
Ro I En      
 
 

Calendar activităţi
Articole din presă
Iunie 2013
August 2015
Mai 2015
2016
          August
 

Literatură        Folclor        Muzică clasică și modernă        Arte Plastice        Școala de arte și meserii

Domenii de activitate > Arte Plastice > Articole din presă > Mai 2015

Mai 2015


O „frumoasă, o deşteaptă şi o urâtă”, într-un show, la Sinagogă

Cotidianul Răsunetul - Vin, 05/15/2015 - 12:03 Ioan Lazăr

În organizarea CJ BN şi a CJC BN a avut loc, la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa, în 14 mai, începând cu ora 19.00, un spectacol de teatru spumos şi distractiv, în prezenţa unui numeros public avizat, care a savurat textul piesei şi interpretarea deosebită a actorilor, aplaudând la scenă deschisă evoluţia artiştilor profesionişti.
Cuceritoarea şi ademenitoarea piesă de teatru „Frumoasa, deşteapta şi urâta”, scrisă de Sorin Oros, a avut un succes deosebit şi palpitant, ridiculizând actualele năravuri imorale ale societăţii româneşti contemporane.
Frumoasa - în interpretarea lui Sorin Oros, deşteapta – în interpretarea lui Vlad Mureşan şi urâta – în interpretarea lui Tibor Szekely, fiind toţi trei în travesti, au scos în relief caracteristicile a trei tipuri de femei din perioada contemporană în diferite ipostaze, mai mult sau mai puţin morale.
A fost o seară deosebită, de bun augur şi de umor, oferită de actorii Teatrului de Nord din Satu Mare.

Articol




„Ménage à trois”, o comedie cu tonuri triste, aplaudată de sala plină

Cotidianul Mesagerul - Sâm, 30/05/2015 - 11:09 | Victor STIR

Pe scena Sinagogii s-a jucat vineri, de la ora 19.00, comedia „Ménage à trois”, după Neil Simon, spectacol regizat de Sorin Misirianțu, cu doar trei actori: Ioan Isaiu, Sandu Pop și Anca Lăcusteanu.
Acţiunea se petrece în redacţia (un apartament) ziarului ,,Colaps”, care se zbate în extraordinare dificultăţi financiare. Viaţa celor doi bărbaţi care pregătesc gazeta pentru tipar devine mai animată când în vecini se mută o fostă înotătoare, care la Olimpiada de la Atena s-a clasat atât de prost, încât nu a mai plecat acasă. Cei doi bărbaţi se îndrăgostesc de tânără, şi Norman (Alexandru Pop), care era şi scriitor, intră în pielea îndrăgostitului nebun care-i produce neplăceri femeii, nu numai băgându-i pisica în maşina de spălat, ci gafând atât de tare, încât femeia, logodită, se alege cu pierderea slujbei şi cu urticaria pe care o făcea din pricina lui Norman, şi pe care, fireşte, dorea să o ascundă faţă de logodnic. Îndrăgostitul excentric o urmărea prin ,,telescop” când cobora din autobuz sau mergea la muncă. Relaţiile se deteriorează, cei trei se despart în tonuri triste, dar revin şi finalul sugerează că lucrurile se reia cu mai multă aşezare.
De remarcat jocul foarte alert al celor trei, faţa de dur a adversarului lui Norman şi delicateţea cu care Alexandru Pop dă viaţă personajului său, dezarmat în faţa femeii. Drama lui Norman descoperă şi tonuri tragice care relevă posibilităţile actorului Alexandru Pop; Anca Lăcusteanu are şi ea o paletă largă de expresii a stărilor pe care le trăieşte în scenă, iar Ioan Isaiu îşi poartă personajul de la duritate la slăbiciune, la trădarea prietenului, dar fără voia acestuia, pentru că fata ar fi avut iniţiativa să-l sărute.
Un spectacol aplaudat de sala plină.

Articol




„Trei nopţi cu Madox”, teatru de Matei Vişniec

Cotidianul Mesagerul - Dum, 10/05/2015 - 10:23 | Virgil RATIU

„Trei nopţi cu Madox” este o piesă de teatru care are şi istorie. După ce Matei Vişniec debutase ca poet, a început să publice teatru. Prin 1985 a publicat, dacă nu mă înşel, în „Convorbiri literare”, piesa „Trei nopţi cu Madox”. Excepţională. Era exact ceea ce doreau atunci românii să afle: Un personaj multiplu, Madox, cu nume exotic, prezent în acelaşi timp în mai multe locuri, ciudat, un om cu idei, misterios, implacabil şi, implicit, periculos, care acţionează ca un mag. Ba, poate, ca un securist.
Revăzând piesa la Sinagoga din Bistriţa, vineri, începând cu ora 19.00, realizată de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi, m-am bucurat mult. În 1986 piesa am pus-o în scenă la Casa Municipală de Cultură, împreună cu o trupă de teatru de amatori. Era de departe cel mai bun scenariu dramatic realizat în acei ani în România. N-om fi jucat noi grozav, dar „Madox” începuse să ne bântuie şi pe noi, şi pe alţii, prin învăluire.
Barmanul unui mic hotel din oraş se laudă că a jucat cu Mad..., Mod... (dar nu-şi amintea numele cu exactitate) toată noaptea biliard şi că apoi au jucat un joc nou, în care nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă. Apare scafandrul de la salvamar care se laudă şi el cu personajul Ma..., Max, mă rog, cu care a jucat toată noaptea un joc nou, excepţional. Apare apoi un taximetrist care spune că a plimbat toată noaptea, pe toate străzile, un ins interesant, povestind foarte multe chestii importante. Ma..., Maxi... ăla îl învăţase şi pe el un joc nou, neobişnuit prin acele locuri. Apoi intră fulger o cucoană frumoasă, care afirmă că-l aşteaptă pe Max..., Mix... ăăla, cu care a stabilit că va pleca în lume către sud. Şi-au şi cumpărat bilete de tren. Agitaţia în jurul misteriosului se aprinde. Mai apare şi paznicul de la pontoane, care se laudă că toată noaptea a jucat cu unul Madox (Ăsta e! – au sărit toţi), un joc nou, în care nimeni nu pierde şi nimeni nu câştigă. Nebunia este că Madox putea să apară la hotel din moment în moment, mai ales că ploua de trei zile, şi se stabileşte clar că este un individ extrem de periculos. Iar cei prezenţi în bar îşi pregătesc armele ca să se apere de ideea asta, de fantasma aia, de Madox.
Cert este că, la Bistriţa, şi după ce Matei Vişniec a rămas în Franţa definitiv, în 1987, „Trei nopţi cu Madox” continua să fie jucată, şi în alte judeţe, şi prezentată la festivalul „Cântarea României”.
Teatrul din Galaţi a reuşit o montare pe măsura textului dramatic, Matei Vişniec fiind cel mai bun dramaturg contemporan din Europa, nu numai de la noi. Au jucat: Dan Căpăţână, Aureliu Bâtcă, Florin Toma, Petronela Buda, Lică Dănilă. Regia artistică: Radu Dinulescu.
Spectacolul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi al Centrului Judeţean pentru Cultură.

Articol



 
Prima pagină I Despre noi I Domenii de activitate I Harta site I Contact
© Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud 2012