Născut în comuna Caianul Mic, judeţul Bistriţa Năsăud, la 18 aprilie 1914, unde începe şi cursurile şcolii primare, absolvă liceul de mare tradiţie ,,Andrei Mureşan” din Dej în 1932 cu nota ,,foarte bine”.
Licenţiat în matematici la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj din 1936, apoi în 1948, devine absolventul Institutului Politehnic Timişoara cu menţiunea ,,cum laude”, unde a obţinut titlul de inginer electromecanic. A funcţionat în învăţământul superior de la 1martie 1944, la Institutul Politehnic din Timişoara, şi a ocupat posturile de asistent, conferenţiar şi profesor la disciplinele de geometrie descriptivă şi mecanică teoretică. Sub aparenţa unui tânăr studios, se ascundea un spirit avid de ştiinţă şi tehnică, metodic şi profund, gata în orice moment sa abordeze probleme deosebite pe care le-a rezolvat cu succes printr-o gândire proprie-originală şi extrem de bine argumentată şi documentată. Un merit cu totul deosebit al profesorului Gheorghe Silaş este dezvoltarea bazei materiale a Catedrei de Mecanică concretizată prin înfiinţarea şi dotarea la nivel înalt a Laboratorului de mecanică, vibraţii şi vibropercuţii, modelare analogică, tensometrie şi analiză modală. Existenţa laboratoarelor bine dotate a permis realizarea unor importante cercetări în colaborare cu producţia pe care profesorul Silaş le-a condus cu o competenţă deosebită.
Principalele direcţii de cercetare pe care le-a abordat sunt: matematica; mecanica generală şi analitică; ciocniri, percuţii, şi aplicaţiile lor în tehnică; sisteme vibropercutante; dinamica agregatelor; acustica tehnică; mecanica neliniară şi protecţia mediului; influenţa vibraţiilor şi vibropercuţiilor asupra organismului uman, mecanica contactului solidelor, analiza problemei contactului unilateral cu şi fără frecare, instabilitatea dinamică, stabilitatea şi bifurcaţiile soluţiilor în sisteme elastice de dimensiune finită, dinamica neliniară şi fenomenul instabilităţii.
Moştenirea lăsată de profesorul Gheorghe Silaş nu se limitează doar la bogata sa operă de creaţie ştiinţifică. Un mare şi incontestabil merit l-a avut constituirea unui mediu de muncă responsabilă, plină de dăruire în colectivele pe care le-a îndrumat în vasta sa activitate.
La multiplele sale realizări se adaugă şi bogata activitate organizatorică desfăşurată în calitate de şef de catedră, prodecan al Facultăţii de Construcţii (1952-1956), de prorector al Institutului Politehnic Timişoara (1956-1976). În toate funcţiile de conducere ocupate profesorul Gheorghe Silaş s-a remarcat mai ales ca spirit exigent, intransigent şi raţional ceea ce lăsa impresia ca este aspru.
Suflet cald şi sensibil la solicitările adresate privind perfecţionarea profesională, Profesorul şi Omul de ştiinţă Gheorghe Silaş a fost, în lumea Mecanicii aplicate, reprezentantul, inspiratorul, promotorul dinamic al revigorării şi, mai presus, a fost unul dintre principalii mentori ai învăţământului şi ştiinţei româneşti.