IULIU MOISIL- CĂRTURAR, ISTORIC

Iuliu Hossu s-a născut în comuna Milașul Mare, plasa Teaca, aflată pe atunci în comitatul Cluj, din părinții Ioan, preot, și Victoria, născută Măriuțiu.
Își face studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milașul Mare, apoi la Gimnaziul luteran de la Reghin, la Liceul romano-catolic (clasa a IV-a), la Târgu Mureș, iar clasele a V-a – a VIII-a, la Liceul Confesional din Blaj. În 1904 și-a început studiile teologice, fiind trimis în scurt timp la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.
Întors în țară, a activat la Lugoj pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar și secretar episcopesc. În anul 1914, îl aflăm pe front, în calitate de preot militar, unde alină suferințele celor răniți aflați în spitale și săvârșește slujbe la înmormântarea morților. Pe front militează printre soldați ideea înfăptuirii unității naționale a românilor. Această activitate îi va fi recunoscută de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul Episcopiei Gherla, rămas vacant, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu, numirea găsindu-l preot militar.
A murit în 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: ‘Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă’. La căpătâiul său a stat cel care a devenit următorul Cardinal român, Episcopul Alexandru Todea. Mormântul său se află în Cimitirul Bellu catolic.