Project Description

TEODORA PURJA – TEZAUR UMAN VIU

Teodora Purja s-a născut şi a copilărit la Agrieş, într-un sat de la poalele Ţibleşului al cărui nume vine de la fructul montan „agriş”. „Am avut o copilărie frumoasă, cu părinţii şi cu fraţii mei. Veneam seara de la vaci, de la miei şi ne jucam. De la mama şi de la bunica mea am învăţat să cânt. Sunt cântece pe care le cântau femeile la seceră, la sapă, pe toate dealurile, la câmp, la leagăn. La leagăn cântau un cântec lin de adormit copilul”, îşi aminteşte lelea Teodora. De 24 ani este văduvă şi trăieşte singură. Copiii şi nepotul i s-au răspândit prin lume pentru a-şi găsi un rost. Se trezeşte la 5 dimineaţa, cântă prin curte şi îngrijeşte de animale. Ziua lucrează la câmp şi în grădină. Când o încearcă dorul sau singurătatea, cântă iar. Duminica şi în zilele de sărbătoare se îmbracă în haine tradiţionale şi se duce la biserică. O atracţie de pe Valea Ţibleşului.
Pe lelea Teodora din Agrieş o ştie toată lumea pentru doinele ei şi pe la ea s-au perindat nenumăraţi oameni de radio şi televiziune ca să o cunoască şi să o înregistreze.
„Am noroc că ştiu cânta,/ Că-mi astâmpăr inima,/ Horile-s de stâmparare/ La omu’ cu supărare”, horeşte lelea Teodora. În 1987, a fost chemată la Bucureşti, unde a făcut înregistrări radio cu Gruia Stoia, un cunoscut realizator de emisiuni folclorice dinainte de 1989. Toată lumea o ştie pe lelea Teodora după „horea cu noduri”, o moştenire pe care i-a lăsat-o bunica sa şi pe care, la rândul ei, a transmis-o fiicei şi nepotului. Vocea frumoasă i-a lăsat-o şi tatăl său, care era „diac” la biserică. „Horea în grumaz” sau „horea înturnată” este un stil de interpretare foarte vechi ce a fost descoperit de Bela Bartok, la începutul secolului XX, în Maramureşul istoric. Repertoriul Teodorei Purja nu cuprinde doar horea cu noduri, ci tot felul de cântece vechi: de cătănie, nuntă, dragoste, mioritice, dar şi doine, pricesne şi colinzi. Cu aceste cântece şi-a legănat şi crescut cei doi copii – Emil şi Lenuta – şi, mai târziu, pe nepotul său, Sergiu, care a primit şi el darul de a hori cu noduri.
Bătrâna horitoare ţine poarta deschisă pentru oricine vrea să-i treacă pragul, „să vadă cum trăieşte lelea Teodora cât este încă în viaţă”, aşa cum îi palce să spună. Jurnalişti, turişti, oameni de cultură şi folclorişti vin să vadă cum trăieşte horitoarea de la poale de Ţibleş şi toţi au fost de acord că ea este „vocea de aur de pe Vale Ţibleşului”. Aceasta a fost vizitată inclusiv de cunoscutul interpret de muzică arhaică, Grigore Leşe, care s-a născut nu  departe de Agrieş şi a fost înzestrat şi el cu măiestria de a zice horea cu noduri.
Teodora Purja, rapsod popular al județului, a fost recunoscută la nivel național. Mama Lenuței Purja a primit titlul onorific „Tezaur Uman Viu” Patrimoniu UNESCO, în 2018, din partea Ministerului Culturii și Cultelor.
În decembrie 2018, rapsodul popular Teodora Purja face parte din distribuția piesei de teatru Pădurea Spânzuraților, în regia lui Radu Afrim, unde, alături de fiica sa, Lenuța, marchează niște momente prin cântece de jale și dor.
“Prezența acestor două interprete de folclor românesc autentic au schimbat complet peisajul sonor al piesei. Și nu știm în ce măsură toți cei care au văzut piesa la Teatrul National Bucuresti și-au dat seama cât de norocoși sunt că au asistat la un asemenea act artistic.”
Teodora Purja deține Premiul de Gratitudine (recunoștință) premiu obținut în Republica Moldova în anul 2014 acordat de Radio Chișinău pentru păstrarea folclorului arhaic. A realizat înregistrări pentru Radio Chișinău și filmări la televiziunea națională Moldova 1.
A obținut diverse premii la festivalurile de folclor din țară.